În rândurile ce urmează, ca, de altfel, în general, în această mică rubrică, urmez un îndemn al tatălui meu, dintr-o publicație gorjeană din anul 1927, preluată în „Contemporanul” (20.XI.1987), de Adrian Păunescu, intitulată „Scrisoarea I-a”. „Cugetă și scrie. Scrisul este caracterizarea sufletului. El este singura dâră ce rămâne după zborul gândului. Fără el, gândurile se uită și în urma lui rămâne ce a rămas după pasărea ce a străbătut văzduhul. Scrisul este oglinda sufletului care l-a creat. Vezi un lucru rău: de-l poți îndrepta nu sta locului și mărginește-te la mulțumirea sufletească ce o ai după faptul împlinit. Dacă nu-ți stă în putință să-l îndrepți, scrie. Se va găsi cineva, din câți află despre el, să-l îndrepte sau să-ți vină în ajutor. Nu sta locului. Unește gândul tău bun, inima curată, sufletu-ți ales, cu dorința noastră de bine și în unire să dăm Gorjului o foaie demnă de trecutul lui Glorios”. Pojogeni 15 dec. 1927.…
B365 - Bucuresti
B365 - Bucuresti
B365 - Bucuresti
Cugir Info
e Bihoreanul
e Bihoreanul